Operatorii economici din România care introduc pe piață alternative reutilizabile durabile sau care nu conțin plastic la produsele din plastic de unică folosință trebuie să se înregistreze, până pe 24 noiembrie 2023, în Registrul electronic național al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) - APR, susțin consultanții de mediu, într-o analiză publicată recent.
Senatul a eliminat, prin vot, dintr-un proiect legislativ al puterii, obligația ca toate firmele, inclusiv PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, să achite anual o taxă, cuprinsă între 10-100 euro, pentru înscrierea obligatorie în ”Catalogul firmelor”, întocmit de Camera de Comerț și Industrie a României. Conform proiectului, depunerea situațiilor financiare la Ministerul Finanțelor ar fi fost condiționată de înscrierea în acest catalog, dar și de obținerea unui certificat de competență de către un reprezentant legal al firmei, document achitat tot către CCIR.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru a declarat, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre taxa pe care companiile ar trebui să o plătească camerelor de comerț județene, anunțată în premieră de Profit.ro, că trebuie analizat foarte clar care sunt serviciile pe care Camera de comerț le oferă, pentru că în acest moment companiile au destule probleme. În plus, spune ministrul, un astfel de demers trebuie făcut cu acordul acelor companii, nu are cum să fie obligatoriu.
Organizația Romanian Business Leaders, reprezentând peste 1.000 de antreprenori și executivi de top din mediul de business privat, critică la rândul său noua taxă pregătită de autorități și anunțată în premieră de Profit.ro, pentru înscrierea obligatorie în ”Catalogul firmelor”, întocmit de Camera de Comerț și Industrie a României, acuzând că se dorește impunerea unei taxe anuale sub pretextul înființării unui catalog pe care nu l-a cerut nimeni și a cărui utilitate nu o vede nimeni și cerând intervenția directă a prim-ministrului și a liderilor coaliției de guvernare în stoparea "acestor încercări repetate de îmbogățire a unor organizații private cum e CCIR din banii mediului de afaceri".
Reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii critică noua taxă pregătită de autorități și anunțată în premieră de Profit.ro, pentru înscrierea obligatorie în ”Catalogul firmelor”, întocmit de Camera de Comerț și Industrie a României, acuzând că proiectul încearcă, într-o formă mascată, să substituie Oficiul Național al Registrului Comerțului cu o asociație privată și încalcă dreptul constituțional la liberă asociere, obligând profesioniștii - societăți comerciale, PFA, întreprindere individuale și familiale - să se înscrie în acest catalog.
Toate firmele, inclusiv PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, vor achita anual o taxă, cuprinsă între 10-100 euro, pentru înscrierea obligatorie în ”Catalogul firmelor”, întocmit de Camera de Comerț și Industrie a României. În plus, depunerea situațiilor financiare la Ministerul Finanțelor va fi condiționată de înscrierea în acest catalog, dar și de obținerea unui certificat de competență de către un reprezentant legal al firmei, document achitat tot către CCIR.
Înregistrarea în SPV a firmelor și persoanelor care desfășoară profesii liberale și activități independente va fi obligatorie de la 1 martie 2022, a anunțat ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu. De asemenea, tot la 1 martie 2022 va debuta în sistem pilot și programul SAF-T, a spus acesta.
Legea care anulează interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă, a fost promulgată de președintele Iohannis.
Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a adoptat, la finele lunii aprilie, din nou proiectul de lege care anulează interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă. Președintele Iohannis retrimisese în ianuarie proiectul pentru reexaminare, considerând că măsurile pot îngreuna combaterea evaziunii fiscale și scad gradul de responsbilitate a acționarilor. Guvernul a depus o sesizare de neconstituționalitate, însă recent Curtea Constituțională a respins obiecțiile Executivului și, prin urmare, șeful statului este obligat să promulge legea.
Legislația în vigoare va fi modificată în vederea simplificării formalităților aferente înființării unei firme și înregistrării în Registrul comerțului, urmând ca mai multe declarații, documente și ceritificate să nu mai fie obligatorii, iar transmiterea actelor să se poată realiza electronic, conform unui proiect avut în vedere de autorități.
Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a adoptat, joi, din nou proiectul de lege care anuleaază interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă. Președintele Iohannis a retrimis în ianuarie proiectul pentru reexaminare, considerând că măsurile pot îngreuna combaterea evaziunii fiscale și scad gradul de responsbilitate a acționarilor.
Senatul a adoptat, miercuri, din nou proiectul de lege care anuleaază interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă. Președintele Iohannis a retrimis în ianuarie proiectul pentru reexaminare, considerând că măsurile pot îngreuna combaterea evaziunii fiscale și scad gradul de responsbilitate a acționarilor.
Senatorii din comisia economică au întocmit din nou un raport de adoptare proiectului de lege care ar anula interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă. Președintele Iohannis a retrimis luna trecută proiectul pentru reexaminare, considerând că măsurile pot îngreuna combaterea evaziunii fiscale și scad gradul de responsbilitate a acționarilor.
Președintele Iohannis a trimis, joi, pentru reexaminare Parlamentului un proiect de lege care ar anula Interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă. Șeful statului consideră că măsurile pot îngreuna combaterea evaziunii fiscale și scad gradul de responsbilitate a acționarilor.
Interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă vor fi eliminate, conform unui proiect de lege adoptat miercuri de Camera Deptaților, ca for decizional al Parlamentului. Concomitent vor fi eliminate mai multe documente legate de înregistrarea sediului social.
Interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă vor fi eliminate. Concomitent vor fi eliminate mai multe documente legate de înregistrarea sediului social.
Jumătate dintre companiile care au cerut să se înregistreze pentru TVA, în prima jumătate a anului, au fost respinse de Fisc, fiind suspectate că vor să facă evaziune. Mediul privat contestă practica autorităților, care contravine jurisprudenței europene.